Particularitatile vârstei adolescentei
Iata cateva caracteristici generale ale vârstei adolescentei:
- dezvoltarea constiintei de sine; tinerii sunt în cautarea propriei identitati;
- nevoie accentuata de independenta, tendinta de afirmare a propriei personalitati;
- creste interesul fata de semeni, ajungând sa depinda de acestia;
- preocupari accentuate fata de propriul corp si aspect fizic;
- interes fata de persoanele de gen opus si de problematica sexualitatii;
- realizeaza ca parintii nu sunt perfecti si le identifica erorile;
- nivel ridicat al conflictualitatii, mai ales în relatia cu parintii.
Cea mai frecventa problema invocata atât de parinti cât si de copii este conflictul, situatiile tensionante.
Conflictul – definire
Conflictul – situatie sociala în care exista incompatibilitate între nevoile, scopurile si valorile a doua parti, cu încercarea uneia de a o controla pe cealalta.
- Nu presupune obligatoriu aspecte negative (cearta, tensiune).
- Este o parte fireasca a procesului de comunicare
- Camuflarea, evitarea sau negarea conflictelor sunt modalitati ineficiente de comunicare
- “Secretul si farmecul vietii noastre nu stau în lipsa conflictelor, ci în hotarârea si priceperea noastra de a le rezolva!” (Anton Semjonowitsch Makarenko)
Modalitati de rezolvare a conflictelor cu copiii nostri
Modalitatea – Victorie parinte/Pierdere adolescent
Efecte:
- creeaza resentimente
- copilul este indiferent fata de solutia propusa de parinte
- devine fie ostil, rebel, agresiv; fie submisiv, dependent.
Modalitatea – Victorie copil/Pierdere parinte:
Efecte:
- adolescentii ajung sa creada ca nevoile lor sunt mai presus decât a altora;
- egoism, centrare excesiva pe sine;
- devin impulsivi, incontrolabili, epuizanti;
- dezvoltarea unor probleme emotionale la copii.
Modalitatea – Victorie / Victorie:
Efecte:
- îmbunatatirea relatiilor parinti-copii;
- respect reciproc;
- cresterea gradului de responsabilitate si disciplina a adolescentului;
- tânarului îi va pasa de solutia aleasa pentru ca a participat la gasirea ei.
Conditii pentru câstigul ambelor parti:
l1. A-l asculta activ pe celalalt
l2. A comunica asertiv.
Ascultarea activa presupune :
- A cauta sa întelegem ce anume înseamna mesajul si ce simte emitatorul;
- Îi prezentam celuilalt, folosind cuvintele noastre, ce anume am înteles (nu dam sfaturi, judecam, nu punem etichete, ci oferim doar feedback);
- Emitatorul mesajului verifica daca a înteles corect.
A comunica asertiv înseamna:
Asertivitatea – o forma de exprimare (comunicare) responsabila, directa, onesta si adecvata a gândurilor, sentimentelor, nevoilor si drepturilor noastre fara teama si, în acelasi timp, fara a încalca drepturile celuilalt.
Este diferita de :
Comunicarea agresiva – a blama, a acuza, a încalca regulile, a fi insensibil fata de sentimentele celorlalti, a considera ca ai întotdeauna dreptate, a rezolva problemele prin violenta verbala, a considera propriile drepturi mai importante.
Comunicarea pasiva – a evita conflictele, a dori sa-i multumim pe alti fara a tine cont de drepturile personale, a nu face solicitari, a nu se implica în obtinerea unor drepturi personale, de teama de a nu fi respins sau dezaprobat.
A fi asertiv mai înseamna:
- A ne apara drepturile fara a încalca drepturile celuilalt
- A te respecta pe tine însuti dar si pe celalalt
- A ne exprima deschis dorintele, opiniile, sentimentele
- A avansa cereri
- A sti sa spui NU
- A cere sa fii tratat cinstit,
- A oferi feedback celorlalti din jur
- A comunica responsabil…cu pronumele EU.
Cum formulam un enunt asertiv?
1. Folosind limbajul responsabilitatii care consta în:
– exprimarea propriilor emotii, simtaminte: “Eu m-am simtit desconsiderat…” si NU: “Tu m-ai desconsiderat…” ( aceasta creeaza opozitie, înseamna ca judec deja interlocutorul)
– descrierea comportamentului: “….când ai plecat la film fara mine…”
– formularea consecintelor asupra propriei persoane: “…pentru ca nu stiu care mai este locul meu în viata ta.”
Reluând: “Eu m-am simtit desconsiderat când ai plecat la film fara mine pentru ca nu stiu care mai este locul meu în viata ta. “
2. Folosind empatia pentru o comunicare asertiva:
j – eu
e – empatie “înteleg ca…”
e – emotie interlocutorului “esti nervos…”
p – precizie “dar eu am nevoie…., e dreptul meu sa…..”
p – perseverenta, reformularea cererii.
Este bine de stiut ca trebuie sa exersam pentru a avea si rezultate. Începeti de azi si adresati-va celorlalti folosind metodele comunicarii asertive!
Modalitati ineficiente de comunicare
|
Modalitatea
|
Exemplu
|
|
CRITICA
|
Tu esti de vina! …Ai facut numai prostii!
|
|
ETICHETAREA
|
Esti un obraznic!
|
|
Evaluarea globala
|
Esti o fata buna!…. Esti un total dezastru!
|
|
Oferirea de sfaturi
|
Daca as fi în locul tau as face asta!
|
|
A da ordine
|
Treci în camera ta si fa curat!
|
|
Amenintari
|
Daca nu faci ce spun eu atunci….
|
|
Moralizarea
|
“Trebuie sa-ti ceri scuze de la el.” “Ar trebui sa …”
|
|
Logica impusa
|
“Uite daca nu ai fi cumparat X, ai fi putut merge vara asta la mare.”
|
Nu uitati! Toti, copii sau parinti avem aceleasi drepturi, aceleasi nevoi emotionale, aceleasi temeri!