Exista un fel de legatura intre gandire si realitatea ce ocoleste actiunea directa. DarĀ trebuie sa recunosti ca acesta este un domeniu in care nu poti aplica metoda stiintifica. Metoda stiintifica are patru pasi: observarea, ipoteza, predictia si testarea. Presupunerea de baza a acestei metodologi este ca observatorul si obiectul experimentarii sunt entitati separate. Metoda stiintifica presupune existenta unei realitati externe separata de constiinta observatorului. Si totusi, noi nu traim intr-o astfel de realitate. Daca am trai intr-o realitate unde gandurile observatorului pot influenta obiectul exprimentului, atunci metoda stiintifica nu ar functiona. In primul rand procesul de observatie este corupt.
Daca incerci sa folosesti metoda stiintifica pentru a observa realitatea, nu o vei observa pasiv, ca ceva separat de tine. De fapt vei creea o parte din realitatea pe care o observi. Nu exista un mod de a te separa complet de aceasta. In al doilea rand cand formezi o ipoteza bazata pe observatiile tale, din nou creezi cu gandurile tale, in loc de a evalua ceva in mod obiectiv. Predictia este un alt proces creativ. Si cand atingi stadiul de testare, obiectul experimentelor tale a devenit atat de corupt de influenta gandurilor tale, incat masori o combinatie dintre obiect plus impactul tau creativ, nu doar obiectul in sine. Fiecare test aditional condus de alti testeri impartiali va fi de asemeni afectat de puterea creativa a gandurilor lor, incepand cu reactia initiala la audierea rezultatelor tale.
Asa ca, daca aceasta este intr-adevar realitatea in care traim, atunci metoda stiintifica nu este ceea ce pare. In loc sa fie un proces simplu de masurare, este un proces combinat dintre masurare plus creatie. Nu este un act pur de observare pasiva pentru fiinte constiente, fiecare dintre gandurile noastre are un impact creativ. Observatorul nu poate fi separat de experiment.
Dar daca crezi cu tarie ca exista o realitate obiectiva, separata de gandurile tale? Cu toate avantajele pe care le-am obtinut cu metoda stiintifica, acesta nu este procesul indicat pentru a masura realitatea obiectiva. Este nevoie de fapt de un proces de creatie.
Inlatura scepticismul pentru un moment si ia in considerare posibilitatea ca acum traiesti intr-un balon al gandurilor. Si acesta este creat de propriile tale convingeri si asteptari asupra realitatii. Acum daca acest lucru ar fi adevarat, daca crezi intr-o lume obiectiva externa, separata de gandurile tale, atunci aceasta va deveni realitatea ta. Daca nu crezi ca exista o legatura directa intre gand si realitate, atunci nu vei experimenta aceasta legatura in viata ta. Nu vei fi capabil sa o vezi. Nu va exista pentru tine.
Iti poti demonstra tie insuti ca esti intr-un balon al gandurilor, daca ai fi atat de curios incat sa faci aceasta incercare. Trebuie sa decizi sa inghiti pastila adevarului. Singurul mod in care poti demonstra ca esti intr-un balon de ganduri este sa iti schimbi in mod constient gandurile. Si asta intr-un mod in care contrazici macar una dintre convingerile de baza care au format balonul. Acest lucru incepe cu deschiderea mintii la posibilitatea ca gandurile tale dau forma realitatii. Gandurile tale sunt de fapt bazate pe ceva realitate, dar ele creeaza realitatea. Daca crezi intr-o realitate obiectiva externa, atunci acest lucru va fi valabil si adevarat pentru tine. Dar esti constient ca nu trebuie sa subscrii la aceasta convingere? Si ca prin a face acest lucru iti liminezi fara a fi necesar experientele de viata?
Incepe sa iti provoci cateva dintre convingerile tale si vezi ce se intampla. De fapt asteapta-te sa experimentezi ceva ce iti contrazice macar una dintre covingeri. Provoaca universul sa iti demonstreze ca te inseli. Cere sa iti arate ce convingere te limiteaza cel mai mult. Apoi vezi ce se intampla. Nu provoca credinta ta in gravitatie. Incepe cu ceva mai mic. Alege ceva ce stii ca nu te va rani, daca se dovedeste ca te inseli. Ceva ce nu te va face naiv, astfel incat sa faci ceva cu adevarat stupid daca te inseli. Dar ceva ce iti va deschide ochii la noi experiente distractive daca ai dreptate. Pana la ce nivel gandurile noastre creeaza realitatea? Gandurile noastre au un efect puternic asupra realitatii pe care o experimentam. Dar pana la ce nivel nu putem stii. De fiecare data cand iti schimbi convingerile in mod constient, poti observa realitatea cum se schimba din ce in ce mai repede, pentru a reflecta noile convingeri. Dar nu putem adopta convingeri ce ar contrazice realitatea altor persoane. Asa ca, daca toata lumea crede ca un lucru este imposibil , atunci acel lucru devine imposibil si pentru tine. Cu toata ca tu crezi in realitatea posibila a acelui lucru. Dar ori de cate ori exista posibilitatea unei experiente personale, pe care persoanele o pot explica foarte usor in termenii propriilor lor ganduri, nu exista nici un conflict.
Modificarea convingerilor este un concept extrem de puternic. Daca optezi sa mergi pe aceasta cale, fii atent. Daca schimbi prea mult, poti foarte usor sa pierzi perspectiva, sa cazi intr-o ceata timp indelungat si sa sfarsesti meditand intr-o pestera pentru tot restul vietii.