Acceptarea de sine vs Cresterea personala

Cum poti echilibra acceptarea de sine si impulsul de a creste si a te imbunatati? Pe de o parte, este o buna idee sa te accepti asa cum esti cu tot cu defecte. Dar pe cealalta parte, este de asemeni o idee buna sa fixezi un obiectiv si sa tintesti spre ceva mai bun decat ceea ce experimentezi in prezent. Cum rezolvi acest conflict?

Este compromisul cea mai buna solutie? – marea majoritate a persoanelor prefera compromisul. Nu se accepta pe deplin asa cum sunt, dar nici nu sunt pe deplin dedicati cresterii personale. Dar aceasta este o solutie proasta. De ce sa nu le ai pe amandoua? De ce sa nu te accepti pe deplin si sa fii pe deplin dedicat cresterii personale? Nu poti sa te bucuri de amandoua?

Gandirea liniara – de ce exista acest conflict intre acceptarea de sine si cresterea personala? Conflictul este rezultatul unei mentalitati specifice. Ne putem referi la ea ca la o gandire liniara. Acest tip de gandire spune ca, viata ta este precum un punct ce se deplaseaza pe un segment de linie. Limitele acestui segment sunt data nasterii si a mortii. Punctele din spatele tau reprezinta trecutul. Punctele din fata ta reprezinta viitorul. Si momentul tau prezent este un mic punct pe acea linie a timpului ce inainteaza lent spre moartea ta. Fiecare punct din linia vietii tale are o anumita calitate. Poti privi orice punct de pe aceasta linie si poti masura starea ta instantanee in acel punct. In orice zi din viata ta (trecut, prezent sau viitor) poti sa iti pui intrebari precum “unde traiesc?”, “care este scopul meu?”, “care este valoarea mea?”, “cine sunt prietenii mei?”  etc.

Acceptarea de sine vs Cresterea personala – in cadrul acestui model este natural sa apara un confict intre acceptarea de sine si cresterea personala. Odata ce ai inceput sa etichetezi anumite puncte din viata ta ca fiind mai mari sau mai mici calitativ decat altele, atunci ai mijloacele de a compara orice punct doresti. Cum se compara viata ta de azi cu viata ta de acum cinci ani? Esti mai fericit, mai bogat, mai sanatos?

Acum trebuie sa decizi cat de mult vrei sa impingi lucrurile, pentru a imbunatatii calitatea pe masura ce progresezi in viata. Poti accepta pozitia ta curenta ca fiind adecvata si pur si simplu sa o mentii, sau poti sa te straduiesti sa atingi ceva mult mai maret. Poti de asemeni, sa adopti credinta ca viata ta nu se afla de fapt in controlul tau. Si in acest caz cel mai bine este sa accepti orice rezultat pe care il experimentezi, indiferent de nivelul de calitate. Cu cat accepti mai mult unde te afli, cu atat vei avea mai putina motivatie sa cresti. Si cu cat te impingi mai mult sa cresti, cu atat vei fi mai putin satisfacut de pozitia ta actuala. Poti sfarsi prin a oscila in acest spectru, cateodata fiind foarte complacut in situatie si cateodata fiind foarte ambitios, purtat de dezvoltare.

Limitele gandirii liniare – gandirea liniara este foarte comuna, in special in lumea dezvoltata. Ne place sa masuram lucrurile si sa le atribuim grade si evaluari. Ce masina este mai eficienta anul acesta? Este compania X mai profitabila decat anul trecut?  Si acesta mentalitate in mod sigur are valoare, in special in afaceri. Totusi, exista domenii in care acest model nu functioneaza. Si unul dintre domeniile in care aceasta mentalitate nu functioneaza foarte bine, este imaginea de sine. A incerca sa aplici gandirea liniara imaginei tale, creeaza un conflict intre acceptarea de sine si crestere. In loc sa masori doar variate aspecte ale vietii tale si sa observi cum se schimba acestea in timp, te identifici cu ele. “Sunt mai bogat decat eram anul trecut. Sunt mai deprimat decat eram.” Atunci cand te identifici cu aspectul pozitional al vietii tale, iti aduci ego-ul in imaginea de ansamblu. Sensul tau de sine devine dependent de pozitia ta actuala.

Daca iti bazezi respectul de sine pe pozitia ta, atunci vei suferi foarte mult cand pozitia ta scade.

Si mult mai problematic decat pierderea reala este sa iti faci griji cu privire la posibilitatea unei pierderi. Te vei tine pe loc, de teama de a deveni prea dependent de o anumita pozitie. Daca te mentii intr-o pozitie joasa, nu vei avea de unde sa cazi atunci cand lucrurile vor evolua spre rau. Poate ca a-ti fixa cortul in campul mediocritatii si sa te tii departe de realizarii grozave iti protejezi ego-ul de inevitabilele esecuri.

Problema de baza este ca, prin inradacinarea sensul tau de sine in ceva ce va fluctua, precum pozitia curenta a oricarei parti masurabile din viata ta, vei suferi oricum. Fie te vei impinge sa realizezi tot mai mult si vei suferi emotional cand lucrurile se vor inrautati. Fie vei deveni atasat de rezultate pana la un nivel nesanatos, astfel incat vei sacrifica etica pentru a mentine acea pozitie. Sau te vei multumi cu mult mai putin decat esti capabil sa realizezi si vei fii mereu bantuit de cunoasterea ca ai putea face mult mai mult. Sau in cele din urma poti decide sa te retragi din societate pentru a scapa de tot acest proces de urmarire, dar contributia ta va fi tot sub nivelul potentialului tau.

Dincolo de gandirea liniara – toata aceasta situatie se bazeaza pe a pierde sau a castiga. Trebuie sa faci un compromis undeva la un moment dat. Dar totusi exista si un model alternativ. In loc sa iti iradacinezi sensul de sine intr-o pozitie anume, ce este oricum schimbatoare, ce s-ar intampla daca ti-ai inradacina sensul de sine in ceva permanent si neschimbator? Inceteaza sa te identifici cu orice forma de status pozitional si alege ceva invulnerabil, precum un concept pur ce nimic in lumea asta nu il poate atinge.

Exemple ale acestui concept includ: dragostea neconditionata, serviciul adus umanitatii, credinta intr-o putere superioara, compasiunea, nonviolenta, etc. Atunci cand te inradacinezi in notiuni neschimbatoare, poti inca sa masori anumite parti din viata ta. Si poti observa cum se schimba in timp, dar nu le vei face parte din identitatea ta.

Nu este un proces simplu, dar si cele mai mici miscari in aceasta directie vor reduce conflictul dintre acceptarea de sine si cresterea personala.

Separarea pozitiei de identitate – prin inradacinarea ta in permanent, pozitia ta se detaseaza de identitatea ta. Acest lucru face posibila acceparea ta neconditionata asa cum esti, in timp ce joci inca curajos jocul cresterii pozitionale, indiferent de rezultat. Acceptarea de sine  si cresterea nu mai sunt in conflict, deoarece acum nu se mai aplica aceluias lucru. Ai separat identitatea ta ( acceptarea de sine) de pozitia ta ( crestere).

Detasarea ego-ului de rezultate – solutia permanenta este sa iti mentii identitatea separata de pozitia ta. Si cateva practici precum meditatia sau a scrie un jurnal te pot ajuta. Pozitiile sunt intotdeauna temporare, asa ca este mai bine sa nu devii atasat de ele. Bucura-te de ele atat cat dureaza, dar nu te cauta pe tine insuti in ele.

Ego-ul opune rezistenta schimbarilor de pozitie percepandu-le ca fiind negative. Dar cand te inradacinezi in ceva permanent, sensul tau de sine nu poate fi atins.

Bucura-te de pacea interioara – atunci cand iti mentii sensul de sine departe de pozitii tridimensionale, acestea pot fi inca atacate. Dar tu vei simti o pace interioara indiferent de ceea ce se intampla. Nu trebuie sa te retragi si sa fii total pasiv. Te poti bucura de a fi o persoana ambitioasa si de a-ti fixa obiective inalte de care sa te bucuri. Dar in principal nu iti vei cauta identitatea in aceste rezultate fluctuante. Daca te gasesti prada capcanei ego-ului si pozitiei, adauga comportamentului tau practici precum meditatia, a scrie un jurnal, a petrece timp cu copiii, a petrece timp in natura, etc.

Aceste lucruri te vor ajuta sa te reconectezi cu ceea ce este cel mai sacru pentru tine si sa iti pastrezi identitatea separata de pozitie.

Apoi vei putea experimenta fara atasament, ambitia fara ego si pacea fara pasivitate.

Leave a Reply